Gânduri despre profesorul Laurențiu Panaitopol

Profesorul universitar Laurențiu Panaitopol a fost o adevărată stea a matematicii românești, dar și a învățământului românesc. A strălucit ca elev, ca student, ca profesor, ca om. În ceea ce mă privește, am avut marele privilegiu să-l cunosc și șă-l admir încă din anii când eram elev de liceu la Giurgiu. Deși nu i-am fost elev, la îndemnul profesorului meu, consultam cu regularitate notițele celor ce îl aveau profesor la clasă pe domnul Panaitopol. Îmi amintesc că o vreme a condus un cerc de matematică la nivelul orașului Giurgiu. Era o încântare să participi la acest cerc și am învățat multe acolo. L-am reîntâlnit pe dl. Panaitopol în facultate, când eram student, iar după câțiva ani l-am regăsit în jurul Gazetei Matematice sau în comisiile de olimpiadă. Ne uimea prin viteza cu care rezolva probleme grele și prin maniera prin care scurta soluții sau demonstrații lungi ale unor autori. Însă punctul său forțe l-au constituit mereu fascinantele probleme pe care le propunea la olimpiade sau în Gazeta Matematică. Aceste probleme au fost savurate de generații întregi de elevi și de profesori și au constituit un mare salt calitativ în problemistica românească. Problemele semnate Laurențiu Panaitopol acopereau toate domeniile și au dominat prin frumusețea, eleganța, conciziunea, consistența, dificultatea lor, autorul acestora dovedind un deosebit simț estetic în matematică. Tot ceea ce vrea, tot ceea ce scria, de la miniature până la curs universitar sau monografie, stă sub semnul esteticului, sub semnul originalității și al unei calități de excepție, datorate unui talent matematic ieșit din comun. Poate nu întâmplător, orașul care l-a dat pe marele teoretician al esteticii Tudor Vianu, avea să-l dea și pe acest veritabil esteetician al matematicii, Laurențiu Panaitopol.

Personal, consider că dl. Laurențiu Panaitopol a fost cel mai mare problemist român și cel mai valoros colaborator al Gazetei Matematice din toată existența acesteia de până acum. La facultatea de matematică a fost primul care a introdus un curs modern de teorie analitică a numerelor, ca și un curs de metodica predării matematicii, în fapt, un elevat curs de matematici elementare.

Pentru mine, profesorul Laurențiu Panaitopol a fost un adevărat model, pe care l-am urmat atât cât am putut eu s-o fac. Odată, profesorul A. Ghioca m-a întrebat: “Marcele, tu ai vreun model în materie de probleme?” I-am răspuns: “Da, pe dl. Panaitopol.” A zâmbit și mi-a spus: “Avem, se pare, același model.”
Cred că mulți dintre problemiștii români l-au avut ca model, chiar dacă poate nu îndrăznesc să o spună.
Gazeta Matematică se desparte cu greu de cel mai de seamă colaborator al său, de acela care în ultimii 40 de ani i-a fost un adevărat mentor, ridicând problemistica românească la un nivel recunoscut și chiar invidiat în lume. Îi vom păstra o veșnică și frumoasă recunoștință, iar în semn de modest omagiu, prezentăm mai jos o listă conținând 41 de probleme, mici bijuterii matematice, semnate Laurențiu Panaitopol.
de Marcel Țena

Similar posts
  • Credința Lucrătoare Prin Iubire ̵... Radio Trinitas a publicat un reportaj in care cazul domnului Laurentiu Panaitopol este discutat. Va invitam sa ascultati printr-un simplu click [...]
  • Matematica cu… GeoGebra [...]
  • 2 – 1 = dor “Să știți că eu am fost o femeie foarte fericită”. Profesoara de matematică Maria Panaitopol vorbește rar și răspicat, dar cuvintele ei poartă atâta nostalgie, că parcă și pisălogul pendul agățat pe perete bate mai discret. Când rostește numele soțului său, doamna Panaitopol, care a împlinit de curând 70 de ani, devine mult mai tânără. Vocea i se încălzește, [...]
  • O aplicație a teoremei lui Catalan de L. Panaitopol și M. Pârvulescu Enunțată în 1844 de Eugène Catalan și demonstrată recent de Preda Mihăilescu, teorema lui Catalan are următorul enunț: Unica soluției a ecuației: unde m, n, x, y sunt numere întregi supraunitare, este: Folosing teorema lui Catalan, vom rezolva în numere întregi ecuațiile: unde =~n~>=1″ title=”m~>=~n~>=1″/>.   Click aici pentru varianta [...]
  • O demonstrație a inegalității lui Dur... de Laurențiu Panaitopol În 1823 Durrande a demonstrat că între razele sferelor circumscrisă (R) și înscrisă (r) ale unui tetraedru are loc inegalitatea: =~2r” title=”R~>=~2r”/> Vom demonstra mai întâi următoarea: Lema 1. Fie triunghiurile și , unde și . Dacă este raza cercului circumscris triunghiului și este raza cercului înscris în triunghiul , [...]

1 Comment

  1. 9 februarie 2016    

    Un articol din care ai ce sa inveti.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *